A fost odata Ana… (II)

A fost odata Ana...– Deci mergem la o plimbare prin aer liber sau o sa continui sa vorbesc singur? – imi spuse Andrei pentru a nu stiu cata oara. De fapt, faceam eforturi mari pentru a fi atent la ce spunea si tare mi-as fi dorit in acele clipe sa fiu departe chiar si de el – de singura persoana capabila sa ma inteleaga. Gandul imi zbura la camera mea in care mi-am ispasit sentinta dictata chiar de propria-mi inima; ma vedeam inconjurat de toate acele carti primite de la ea si le rasfoiam la intamplare, cautand o fraza sau un cuvant de care sa ma agat. De luni bune, lumea devenise pentru mine doar un prilej nemaipomenit pentru a-mi aduce aminte de ea. Imi continuam pelerinajul prin oras, cautand toate acele locuri in care stiam ca am fost impreuna si toate astea in speranta ca asa voi putea tine in viata amintirile ce o conturau asa cum o cunoscusem. Continue reading

“Ti se intampla des sa vezi buburuze cand te uiti la nori?”

De ceva vreme, idei pentru posturile mele imi vin tot mai multe de pe blogul Vienelei. In cazul de fata, articolul “vinovat” este acesta. Daca nu o stiti, intrati pe blogul ei pentru ca aveti ce citi. Scrie foarte frumos si in plus publica foarte des. In articolul cu pricina, povesteste cum sefa ei de la ultimul job se folosea de “metode dezgustatoare” pentru a se impune. Taia si spanzura in stanga si-n dreapta si se comporta absolut mizerabil, cand de fapt ea tragea in jos firma. Ca mai in toate firmele medii si mici de la noi din tara se obisnuieste asa, cred ca suntem cu totii constienti si nu despre asta vreau sa vorbesc. Doar e Romanica, tara tuturor posibiltatilor. Singura tara in care Continue reading

Despre nimic si…atat

despre nimic“Nu trebuie sa vrei nimic altceva decat nimicul care e in tine”Emil Cioran

De cand mi-am facut blog, impins de la spate de ceva prieteni, observ ca de fiecare data, inca de la inceput, am avut un subiect bine stabilit pentru fiecare post. Intr-unele dintre ele mi-am dat cu parerea legat de vreun sport (unul din pasiunile mele), in altele am vorbit despre muzica (o alta pasiune importanta in viata mea), dar niciodata n-am vorbit despre…nimic. Sa stau pur si simplu in fata unei coli albe virtuale si sa scriu absolut orice imi trece prin cap in acele momente. Totusi, acum cand chiar fac asta,o simpla coala alba ma sperie. Spunea un scriitor, al carui nume nu mi-l aduc aminte, ca nimic nu il sperie mai mult decat o coala alba ce asteapta sa fie scrisa… Continue reading

A fost odata Ana…

A fost odata AnaANA…numele ei scris pe un bileţel verde fosforecent îl făcu pe Alex să tresară..cel mai simplu nume ce a existat în viaţa lui , dar totuşi cel mai complicat…un nume încărcat de atâtea si-atâtea amintiri… Ca un condamnat ce stă în faţa călăului şi realizează că expresia neclintită a acestuia e ultima imagine ce-i va străfulgera ochii, aşa se simţea el în acele momente când ultima amintire a unei Ane ce-i luneca printre braţele timide era tot ce putea să simtă. Continue reading

Nanodots sau cum sa-ti pierzi timpul

Nano cubeRecent am descoperit la fratimiu o “jucarie” interesanta. Vine la mine intr-una din zile si imi spune: “Hai sa-ti arat ceva”. Cand il vad ca scoate dintr-un saculet niste bilute. Curios, ma uit la el sa vad ce face cu alea, de gat m-as mira sa si le puna. Nici nu m-am lamurit eu bine ca una-doua face din bilutele alea un cub. “Se numesc nanodots. Practic, sunt niste bilute magnetice din care poti sa faci tot felul de forme”, imi spune el.

Trebuie sa recunosc ca sunt destul de interesante si de cand mi le-a aratat sunt obsedat de ele. Te prind foarte repede. Continue reading