Andy Murray – talent fara performanta

Finala Wimbledon

Andy Murray

Fiind primul meu post, ar trebui sa stiti inca de la inceput ca sportul va ocupa un spatiu destul de mare pe acest blog. Din acest motiv veti vedea multe posturi ce se vor a fi opinii cu privire la sportul romanesc si nu numai. In mare: fotbal si tenis; dar si alte sporturi.

Duminica la pranz. Plictiseala destul de mare, avand in vedere caldura de afara. Butonand pe la tv, mi-am amintit ca finala de la Wimbledon ar trebui sa inceapa cam pe la acea ora. Fericit ca am ce face pentru cateva ore, ma gandeam cum ar fi ca Andy Murray sa castige primul sau Grand Slam chiar acasa. Si se pare ca si el se gandea la acest lucru, din moment ce finala a inceput destul de promitator. Break pentru Murray inca din primul game al meciului si se parea ca “ceasul elvetian” avea sa se strice in acest meci. Mai mult decat atat, britanicul reusea chiar sa-i fure primul set lui Federer. Un meci ce se incadra oarecum in peisajul gazonului de la Wimbledon in care partidele nu sunt asa de spectaculoase ca pe suprafetele rapide, insa au acel ceva aparte – probabil eleganta (sa aiba un aport adus si regulamentul britanicilor ce ii obliga pe toti jucatorii sa poarte echipament complet alb?). Insa dorinta lui Federer de a redeveni numarul unu mondial se pare ca a fost mai mare decat dorinta lui Murray de a castiga primul sau mare turneu chiar la el acasa. Dar si teama si-a spus cuvantul. Teama pe care ti-o da lipsa trofeelor. S-a vazut in fata elvetianului – castigator de sase ori pe iarba de la Wimbledon- si a clacat. Are patru finale de Grand Slam (US Open in 2008, Australian Open in 20010 si 2011, Wimbledon 2012) pana acum. Si pe toate le-a pierdut. Cu siguranta si asta a cantarit greu in jocul sau.

Nu ma intelegeti gresit, inca de la inceput am spus ca mi-as fi dorit ca Murray sa castige finala. Andy Murray e un tenisman talentat. Mereu m-au incantat passing shot-urile lui, cat si lobul acela absolut fenomenal datorat incheieturii elastice a mainii – lovituri ce ii fac pe multi adversari sa se gandeasca de doua ori inainte de a urca la fileu. Fata de toti jucatorii ce apar prin top 20, la britanic se vede mai mult talentul si nu munca draceasca de la antrenamente. Va ajunge mai mult ca sigur la fiecare turneu pana in semifinale,finala…are un stil defensiv foarte bun ce reuseste uneori sa enerveze adversarii..nu e defensiva lui Nadal, in fuga, mai mult bazata pe bataie. E defensiva bazata pe tehnica,intuitie..stilul asta ii asigura victorii in fata celor clasati sub el, dar nici nu-i va asigura un turneu major. Cat timp nu va face pasul la fileu, nu cred ca va castiga vreunul din cele patru turnee care conteaza in tenis. Serviciul ii merge foarte bine, defensiva e atat de buna incat multi adversari spun ca joaca in fata unui perete..dar cam atat. Aseara, cand s-a vazut condus, a incercat sa urce tot mai des la fileu. Si a facut-o cu succes. Dar de cele mai multe ori a preferat sa ramana in zona sa de comoditate, asteptand greseala adversarului. Insa cand il ai pe Federer pe iarba, greselile nu vor veni asa de usor. Reverul sau cu o mana se integreaza atat de bine in peisajul de la Wimbledon, iar stilul sau elegant pare a fi fost facut pentru iarba. Dovada? Sapte trofee castigate la Wimbledon.

Din careul de asi va fi extrem de greu sa-l scoata cineva pe Murray, dar mai sus de locul 3 ii va fi lui extrem de greu sa se apropie. Ce trebuie sa faca Murray pentru a spera la un Grand Slam? Sa invete de la Nadal, unul dintre jucatorii la care progresele se vad foarte bine. Progres la serviciu, progres la fileu, pe iarba.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s